Gustul copilăriei
Copilăria pentru noi înseamnă sunetul mingii izbindu-se de asfalt. ⚽ Strigătele repetate ale mamei, de la balcon, care ne chema la masă. Urmele mâzgâlite cu cretă, pe care doar ploaia reușea să le șteargă. 🌈
Mingea, care oricât de mult am fi încercat, mereu ajungea ba pe sub o mașină parcată, ba peste gardul vecinului. 😁 Și mai este mirosul îmbietor al plăcintei cu mere.🥧
Amintirea bananelor care ajungeau la noi (poate) o dată pe an. 🍌 Pandișpanul pe care îl mâncam întotdeauna fierbinte. Și orezul cu lapte. 🍚 Cu scorțișoară, cu dulceață, cu zahăr sau simplu, că uneori nici nu conta, așa ne era de foame după o zi de vânat vise!
Știm! Amintirile nu sună mereu la fel, dar au același gust: gustul copilăriei, cel mai bun dintre toate. Și-acolo vrem să ne întoarcem astăzi. Să redescoperim bucuria lucrurilor simple. 🧡
De la orez cu lapte la salamul de biscuiți. De la clătitele făcute-n casă, la compot. 🥞🥄 Sau la dulceață. Orice ne duce înapoi. Măcar o zi pe an. Noi ne-am întors de pe acum și-am retrăit povești de-odinioară. Îți povestim mai jos și așteptăm să le aflăm pe ale tale. Copilărie fericită! 🧸 Pentru unii din nou, pentru cei mici pentru prima oară.
Cu drag,
Sezamo
Pentru colega noastră, Andreea, desertul copilăriei este orezul cu lapte gătit de mâinile dibace ale bunicii sale. Era răsfățul pe care îl primea în fiecare zi, pe la ora 11:00, cam când era vreme de desene animate. Închide ochii și parcă-parcă simte
gustul dulce al laptelui, împreună cu aroma inconfundabilă de scorțișoară. Un deliciu! Prepară-l și tu alături de noi!
Ingrediente pentru 4 porții:
🍚 200 g orez
💧 250 ml apă
🥛 750 ml lapte
🥄 120 g zahăr
🧂½ păstaie vanilie sau 1 linguriță extract sau 1 plic zahăr vanilat și un praf de sare
Bine de știut:
În general, raportul dintre orez și lapte este de 1:4, adică pentru 100 de grame de orez adăugăm 400 ml de lapte. Pentru o consistență mai cremoasă, raportul orez-lapte poate fi de 1:8. Pe măsură ce se răcește, compoziția continuă să se închege. Dacă vrei să-l savurezi mai târziu sau chiar a doua zi, recomandarea este să crești un pic raportul de lichide.
Preparare:
Se pune la fiert orezul în apă rece. Poți folosi orice fel de orez, iar pentru timpul de fierbere, respectă indicațiile de pe pachet. Cât fierbe orezul, încălzim laptele și îl dăm deoparte. Când orezul este fiert, adăugăm laptele, împreună cu praful de sare
și zahărul. După ce oprim focul, adăugăm aromele și savurăm fiecare înghițitură.
Andrei își amintește cu nostalgie de clătitele cu gem pe care le făcea alături de tatăl său în fiecare duminică dimineață. Ce-i drept, tatăl era cu gătitul, el cu controlul calității și întinsul gemului pe clătitele aburinde. Dar fiecare cu talentul său 😊
Și pentru că nu ne săturăm cu una-cu două, ne-a dat rețeta pentru aproximativ 12 clătite subțiri și pufoase.
Ingrediente:
🥚 3 ouă
🥄 250g făină albă
🥛 500 ml lapte rece
🧂 un vârd de cuțit de sare
🧈50g unt topit și răcorit
🥄opțional: 1 linguriță mică de zahăr pudră
În plus:
👉 ulei pentru prăjit
👉 dulceață, gem, creme sau umpluturi sărate - la alegere
Mod de preparare:
Spargem ouăle și le amestecăm, după care adăugăm laptele rece, untul, sarea și mixăm totul bine. Începem să adăugăm făina în ploaie, pe măsură ce amestecăm, pentru a evita formarea cocoloașelor. Compoziția în care totul a fost bine încorporat se lasă la rece pentru 30 de minute, de preferat în frigider. Laptele rece va îngroșa amidonul din făină și va face compoziția numai bună. În plus, scăpăm de aerul care ar face bule nedorite în clătite și care ar face ca umplutura să se scurgă prin clătita rulată. După 30 de minute, se scoate compoziția din frigider și se pregătesc clătitele.
Bine de știut:
Tigaia este importantă. Este bine să ai una de care nu se lipesc lucruri când gătim. Este de preferat să gătești la foc iute. Ajută la distribuirea uniformă a căldurii pe suprafața tigăii. Folosește ulei, nu unt, pentru a unge tigaia. Untul se va arde și va afecta rezultatul final.
Dacă cei mici „testează” clătitele pe măsură ce le gătești, nu uita că cel mai probabil făceai la fel la vârsta lor.